Wioska Ceusescu wchodzi do Europy


Satul lui Ceausescu intra în Europa
autor: Agnieszka Skieterska

- Locuitorii comunei Scornicesti din România stiu ca intrarea în Uniunea Europeana va schimba multe. Poate chiar învierea fostului dictator comunist, cel mai celebru fiu al satului, Nicolae Ceausescu. Pentru prima data în istoria sa, comuna Scornicesti se bucura în acest an de un decor sarbatoresc: brazi, stelute si inscriptia în neon "Scornicesti 2007. Un An Nou fericit". Aceasta cu ocazia intrarii României în Uniunea Europeana. Iluminatul de acum n-a fost pe Olt nici în anul 1988, cînd autoritatile au transformat satul Scornicesti într-un oras comunist model. Scornicesti n-a fost însa niciodata un sat obisnuit. Acum aproape 89 de ani s-a nascut aici Geniul Carpatilor, adica fostul conducator comunist Nicolae Ceausescu, care a condus tara timp de 24 de ani pîna la caderea comunismului în decembrie 1989.

Cu elicopterul în lucerna

Pe Strada Principala larga, la Cafe-Restaurant fara nume, timpul parca s-a oprit în loc. În fumul de tigara, la o masa acoperita în alb pe care gaurile arse de tigari amintesc de epoca trecuta, stau de vorba despre UE cu patru oameni: doi electricieni, un profesor si un barman. Troneaza berea Ursus cu animalul respectiv pe eticheta si o sticla de Alexandrion de cinci stele, o specialitate locala cu gust si culoare apropiate de Metaxa greceasca. Fara mîncare, pentru ca aceasta se consuma acasa. "Cu ocazia intrarii în UE sa învie Ceausescu!"- declara aproape serios Nicolae Raduca, electrician cu cascheta neagra, care locuieste în Scornicesti de cînd s-a nascut. "Domn Profesor", cum se adreseaza cu respect profesorului de la scoala generala Virgil Stanculescu, considera ca în orasel s-au schimbat multe cu prilejul intrarii în Uniune. "La scoala sînt geamuri noi, acoperis nou si multe renovari facute cu banii de la Bruxelles. S-au facut investitii, de exemplu 3 milioane de euro pentru canalizare. Astfel de schimbari n-au mai fost de o jumatate de secol. Pacat însa ca nu este la putere Ceausescu", spune cu regret Virgil, de 47 de ani. La Scornicesti, localitate aflata la 130 km vest de Bucuresti, nostalgia dupa dictator si comunism este amestecata cu speranta unor vremuri mai bune. Acolo, altfel decît în capitala, majoritatea oamenilor voteaza cu postcomunistii si nationalistii. Localnicii tînjesc dupa regimul trecut, care a dus tara la ruina, dar lor le-a asigurat ani de prosperitate. Nicolae Ceausescu a locuit aici pîna la vîrsta de 11 ani, cînd a plecat la Bucuresti sa învete cizmaria. A vizitat satul natal în mod regulat o data pe an pîna la sfîrsitul vietii. "La venirea lui decoram cu flori drumurile si strazile. În centru atîrnau portrete uriase, întreg orasul îl saluta pe Ceausescu cu stegulete. Iar acolo, în spatele casei lui, unde creste acum lucerna, era un teren de aterizare pentru elicopter" - îsi aminteste croitoreasa Valeria Marin, care locuieste chiar vizavi de casuta mica, în care în ianuarie 1918 s-a nascut conducatorul român. "Familia Ceausescu cumpara de la parintii mei lapte. Au fost foarte draguti cu noi tot timpul, iar copiii presedintelui veneau aici în vacante", evoca anii de demult Valeria. În România libera familia ei o duce mult mai greu. "Pe timpul lui Ceausescu la Scornicesti era ca la Bucuresti. Aveam fabrica de bere, fabrica de lapte, brutarie. Femeile lucrau la o fabrica de îmbracaminte, iar barbatii la fabrica de piese de schimb pentru masini. Astazi nu mai avem locuri de munca. Fratele meu, ca multi vecini, lucreaza în Spania, iar fiica în Italia. Ce folos ca avem magazine pline cu marfuri, din moment ce nu putem cumpara nimic" - se plînge Valeria. "Daca nu l-ar fi împuscat pe Ceausescu, ar fi fost din nou presedinte - nu e nici o îndoiala". Croitoreasa stie însa ca peste granita se traieste mai bine. "Sper ca o data intrati în Uniune salariile sa creasca, viata sa devina mai usoara, sa avem în sfîrsit canalizare, iar cu timpul sa ne fie chiar mai bine decît în comunism" - spune vechea vecina a lui Ceausescu. De la fereastra casei sale se vede nu numai casa alba a lui Nicolae, dar si, lînga ea, casa de patru ori mai mare a surorii acestuia, Elena Barbulescu, care a locuit aici pîna la moartea ei, acum cinci ani. În ograda vecina, chiar lînga aratoasa casa a Elenei, se afla a treia casa a familiei Ceausescu - o vila mare ridicata din dispozitia conducatorului cu gîndul la nepotii lui. Astazi, marea si eleganta casa apartine statului si este închisa ermetic. Casuta dictatorului si casa surorii sale au fost mostenite de fiul acesteia, Emil. În schimbul unei locuinte în centru orasului, el a închiriat ambele case unui italian, care are pe Olt un camping si din muzeul Geniului Carpatilor, închis acum doi ani, vrea sa faca o atractie turistica.

Mostenirea dupa Ceausescu

Pe strada principala din Scornicesti se vede cel mai bine efectul asa-zisei sistematizari - actiune scornita de Ceausescu, care a vrut sa-i mute pe tarani din case în blocuri (...). Prima localitate pe care a vrut sa o schimbe a fost satul natal. În locul caselor din lemn a ordonat sa se construiasca blocuri cu trei etaje. Unde a fost pasune s-a construit un stadion pentru 30.000 de spectatori, pe care înainte juca echipa de fotbal din prima liga FC Olt, de la înlaturarea lui Nicolae Ceausescu ajungînd în liga a treia. Buldozerele au facut una cu pamîntul casele vechi, iar la construirea celor noi au lucrat obligatoriu toti locuitorii. Pentru a deveni un oras model, Scornicestiul trebuia marit. Comunistii au anexat la orasel înca 13 sate. Astazi, vechiul sat al fostului conducator numara peste 12.000 de locuitori. Dar sistematizarea a cuprins numai o parte din ei, pentru ca s-a oprit la pod. Dincolo de el a ramas neatinsa casa lui Ceausescu. Croitoreasa Valeria a locuit pîna la divortul de sot în unul din blocurile construite în timpul sistematizarii. "Erau minunate, aveau apa calda, încalzire, totul era nou. Nu ca azi, nici un partid nu este în stare sa conduca", spune Valeria.

Uniunea ofera sanse

La fel gîndesc si cei din Cafe-Restaurant. "Pe timpul lui Nicolae aveam bani, conditiile de viata erau mai bune. Functiona un principiu simplu - exista un singur partid si un singur sac cu bani. Azi avem multe partide si multi banditi" - remarca "Domn' Profesor", care uneori discuta cu elevii sai despre Uniune, desi, asa cum recunoaste, nici el nu stie prea multe despre ea. "Ceausescu a fost un om bun, fiu al Scornicestilor", spune profesorul. Cînd îl întreb despre victimele comunismului român, care potrivit aprecierii istoricilor au fost între 500.000 si 2.000.000, profesorul sta pe gînduri, dupa care spune ca si în perioada feudalismului au murit multi. Electricianul cu o vechime în munca de 37 de ani cîstiga echivalentul a 240 de euro. Stim mult mai multe despre lume, ne putem uita la televiziune cît vrem, nu ca în perioada comunista, doar doua ore dimineata si doua ore seara, dar altadata o duceam totusi mult mai bine. Nu simteam saracia. Aveam carne, pateu, pepsi si ciocolata. De la Bucuresti se faceau la noi excursii pentru cumparaturi!" - îsi aminteste Nicolae Raduca. La fel ca locuitorii din Scornicesti gîndesc multi cetateni ai acestei tari de 22 milioane de locuitori, care împreuna cu Bulgaria, care are peste 7 milioane de locuitori, va intra la 1 ianuarie în Uniune. Potrivit ultimelor sondaje, 53% din români considera ca ideea în sine a construirii societatii comuniste a fost buna, numai executia a fost proasta. La masuta din cafeneaua plina de fum numai blondul Radu, în scurta neagra de piele, nu este nostalgic. "Bine ca intram în Uniune, ca ne primesc acolo. Nu sîntem pe deplin pregatiti, dar nu am fi fost niciodata. Cu intratul nostru în UE este ca si cu taiatul cozii la cîine: în loc sa tai cîte o bucata, mai bine o tai toata o data", spune el cu optimism.

Translation from www.ziarultricolorul.ro